Criza din Ucraina, în Consiliul European. Băsescu: „Ceea ce a făcut Federația Rusă este o agresiune. Dacă se decide un format de negociere, România trebuie să fie parte”

Ieșirea Federației Ruse din tratatul legat de prezența trupelor sale în Crimeea este considerată de România „o agresiune”, a susținut președintele Traian Băsescu în această dimineață înainte de a pleca la reuniunea extraordinară a Consiliului European pe tema situației din Ucraina. La Bruxelles, România va susține că cele două state care trebuie să negocieze cu Federația Rusă pentru soluționarea conflictului sunt SUA și Marea Britanie, în baza înțelegerii de la Budapesta din 1994, privind respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. În cazul în care această variantă nu este agreată și se dorește o negociere UE – Rusia, Băsescu consideră că „România trebuie să facă parte din aces format de negociere”.

„Primele două state cu obligații în a negocia cu Federația Rusă sunt SUA și Marea Britanie, ca urmare a angajamentului din 1994″, a susținut Băsescu incovând Memorandumul de la Budapesta. În opinia sa, cele două state „trebuie să constate nivelul la care Federația Rusă a depășit înțelegerile bilaterale cu privire la prezența acestor trupe și să găsească solițiile. România consideră că ceea ce a făcut Federația Rusă prin încălcarea tratatelor este o agresiune la adresa Ucrainei„, a spus Băsescu înainte de a decola spre Bruxelles, acolo unde, în jurul prânzului, statele membre UE vor discuta situația din Ucraina în prezența premierului Arseni Iațeniuk.

De altfel, Băsescu a ținut să menționeze că „Parlamentul Ucrainei este legitim, iar deciziile sale sunt legitime”. „Partenerul nostru este Guvernul desemnat de Parlamentul Ucrainei”, a adăugat președintele.

Ce trupe poate menține Rusia în Crimeea și în ce condiții

Poziția statelor UE trebuie să plece, în opinia lui Băsescu, de la analizarea acordurilor bilaterale pe care Ucraina le-a încheiat cu Rusia care reglementează prezența trupelor ruse în Crimeea. „În 1997 a fost Acordul de la Kiev care stabilea prezența numerică și în unități de luptă a Federației Ruse pe teritoriul Crimeei. Federația Rusă poate avea pe teritoriul Crimeeei circa 25.000 de militari, peste 500 de nave militare în portul de la sevastopol, 100 de guri de tun și 22 de avioane de luptă. Acordul a fost prelungit în 2010, până în anul 2047″, a arătat Băsescu.

Acordul de la Kiev, care „stabilește foarte clar modul de acțiune și comportamentul trupelor Federației Ruse pe teritoriul Crimeei”, a fost completat de două decrete emise de fostul președinte Victor Iușcenko, nerecunoscute însă de Federația Rusă. „Aici este o problemă care trebuie negociată. Aceste decrete vizau un control extrem de clar al Ucrainei asupra mișcărilor efectivelor armatei Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei”, a spus Băsescu.

Prin mișcările de trupe din ultimele zile, Rusia a ieșit din acord, consideră președintele României.

România – Crimeea, „un marș de 10 ore” al navelor rusești

Ca plan de acțiune, România se raliază la Bruxelles statelor care consideră că Ucraina are nevoie de sprijinul financiaar al FMI, al Băncii Mondiale și al Comsiei Europene și susține că, „daacă dorește”, noua Putere de la Kiev poate reveni asupraa deciziei lui Viktor Ianukovici de la Vilnius, semnând Acordul de asociere și Acordul de liber schimb cu UE.

În situația în care se decide ca UE să desemneze un grup de state care să negocieze pentru soluționarea conflictului, Băsescu a aunțaat că va cere ca România să fie printre ele. „În cazul în care se decide crearea unui format de negociere pentru soluționarea tensiiunilor între Ucraina și Federația Rusă, România trebuie să facă parte din formatul de negociere”, a spus președintele.

Argumentele sale sunt legate de vecinătatea cu Ucraina, de numărul mare de vorbitori de limbă română, care ar constitui a doua minoritate, după cea rusă, dar și de dependența redusă de gazele rusești,„Avem este 400.000 de cetățeni ucrainieni vorbitori de limbă română. Ne situează pe locul 2 în rândul minorităților. România este cel mai apropiat membru al UE de Crimeea. E la un marș de 10 ore maxim pentru una din navele ruse de la Sevastopol. România este aproape de un alt conflict înghețat – Transnistria. România are 640 de kilometri de frontieră cu Ucraina. Probabil cea mai lungă frontieră dintre statele membre UE”, și-a justificat Băsescu solicitarea.

Un argument în plus, pus pe masă la plecare, a fost însă și dependența mult mai redusă de gazele rusești față de cea a altor state, foaarte puternice, din UE. „România nu are o grea dependență de importurile de gaze din Federaația Rusă și le poate substitui din alte surse. Prin Ungaria putem primi gaze și din Norvegia. Poate fi un participant asupra căruia să nu se ridice semne de întrebare”, a adăugat președintele.

Datele oficiale arată că România importă sub 20% din necesarul anual de gaz.